Leziuni prin eforturi repetitive (RSI)

Ce este leziunea prin efort repetitiv?

Leziunile prin efort repetitiv (RSI) sunt junghiurile și durerile din corpul dumneavoastră cauzate de mișcările repetitive sau de o postură improprie în timpul anumitor activități (inclusiv la locul de muncă). Se mai numește și leziune de suprasolicitare profesională și sindrom de suprasolicitare. RSI vă afectează în principal încheieturile mâinilor și mâinilor.

Cum se produce o leziune prin efort repetitiv (RSI)?

O gamă largă de profesii și activități vă pot cauza RSI. Este posibil să dezvoltați RSI dacă folosiți un computer în mod regulat sau dacă munca dumneavoastră implică mișcări repetitive. De asemenea, RSI poate fi legat de hobby-uri precum pictura și de sporturi precum tenisul și golful. Dacă credeți că aveți RSI, este important să nu ignorați acest lucru.

Cauze ale leziunilor cauzate de solicitări repetitive (RSI)

RSI are multe cauze posibile. Acestea includ:

• efectuarea de activități repetitive
• efectuarea unei activități care implică ridicarea sau transportarea de obiecte grele
• desfășurarea unei activități timp îndelungat fără a face suficiente pauze
• postură neadecvată din cauza lucrului la un post de lucru prost conceput
• efectuarea de activități care implică lucrul într-o poziție incomodă sau obositoare
• utilizarea echipamentului vibrator

Dacă tipul de muncă pe care o desfășurați vă poate crește șansele de a suferi de RSI, puteți lua unele măsuri pentru a preveni simptomele. Vorbiți cu angajatorul dumneavoastră despre acest lucru.

Simptomele leziunilor prin efort repetitiv (RSI)

RSI poate provoca o gamă largă de simptome, inclusiv durere și sensibilitate la nivelul mușchilor și articulațiilor. Alte simptome comune ale RSI sunt:

• dureri
• rigiditate
• furnicături
• amorțeală
• slăbiciune
• crampă

Este posibil să nu prezentați niciun semn fizic, precum inflamare, chiar dacă vă doare corpul. Durerea se poate agrava dacă nu luați niciun tratament. Poate deveni atât de gravă încât nu vă puteți desfășura munca sau activitățile obișnuite. Dacă simptomele dumneavoastră se ameliorează atunci când vă odihniți, merită să vă gândiți dacă vă puteți schimba activitățile sau dacă vă puteți adapta mediul de lucru. Vorbiți cu angajatorul dumneavoastră sau cu un consilier de sănătate la locul de muncă pentru sfaturi. Dacă simptomele de RSI continuă în ciuda modificărilor aduse muncii sau activităților dumneavoastră, faceți o programare la medicul de familie.

Diagnosticarea leziunilor prin efort repetitiv (RSI)

RSI nu este întotdeauna ușor de diagnosticat, deoarece nu există un test specific pentru această afecțiune. Dacă vă adresați medicului de familie referitor la simptomele de RSI, acesta vă va întreba despre simptome și vă va examina. De asemenea, este posibil să vă întrebe despre istoricul dumneavoastră medical și despre tipul de muncă pe care o desfășurați. Spuneți-i medicului dumneavoastră de familie dacă ați observat că anumite activități ar putea să vă provoace simptomele sau să le agraveze.

Medicul dumneavoastră de familie vă poate sugera să faceți niște teste. Acestea sunt pentru a vedea dacă o afecțiune de bază ar putea fi cauza simptomelor dumneavoastră. Acestea pot include, de exemplu, analize de sânge și studii de conducere nervoasă.

Prim-ajutor pentru leziuni prin efort repetitiv (RSI)

Reducerea activității

Este posibil să observați că simptomele RSI se ameliorează atunci când vă odihniți partea afectată a corpului. Încercați să faceți o pauză completă de la activitățile care vă declanșează simptomele și apoi reintroduceți-le treptat, odată ce simptomele s-au ameliorat. Dacă acest lucru nu este practic, vă poate ajuta dacă limitați timpul pe care îl petreceți desfășurând aceste activități. Continuați să mișcați partea afectată a corpului într-un mod care nu provoacă durere pentru a ajuta la întinderea mușchilor și pentru a-i menține puternici.

Schimbări la locul de muncă

Dacă simptomele dvs. sunt legate de locul de muncă, primul pas ar trebui să fie să vorbiți cu managerul sau cu șeful dvs. Angajatorul dumneavoastră vă poate trimite la un terapeut ocupațional sau la un consilier de sănătate ocupațională pentru ajutor și sfaturi. Analizând mediul de lucru și modul în care lucrați, puteți descoperi care este activitatea care cauzează problema. Continuați să lucrați dacă puteți, dar încercați să luați măsuri pentru a reduce timpul pe care îl petreceți făcând această activitate. Dacă nu puteți opri sau reduce activitatea care cauzează problema, faceți pauze scurte și regulate pentru a vă întinde și mișca brațele și mâinile. Ați putea încerca să vă împărțiți timpul făcând sarcini diferite, astfel încât să nu petreceți perioade lungi de timp făcând același lucru. Dacă folosiți un calculator, ați putea să vă schimbați mouse-ul sau tastatura pentru a ușura durerea. Puteți cumpăra unele special concepute pentru a vă face mișcările cât mai naturale. Totuși, nu există prea multe dovezi solide că acest lucru funcționează, dar unii oameni le consideră utile.

Frig și căldură

Este posibil să constatați că dacă aplicați comprese reci pe partea afectată a corpului, acestea ajută la ameliorarea durerii și la reducerea inflamației. Atunci când simptomele se acutizează, puneți pe zona respectivă o pungă de gheață sau gheață învelită într-un prosop. Folosiți compresa rece sau gheața timp de până la 20 de minute la un moment dat. Nu aplicați gheața direct pe piele, deoarece gheața poate dăuna pielii. Dacă gheața nu funcționează pentru dumneavoastră, ați putea încerca în schimb un tratament termic. Țineți ușor o pungă termică sau o sticlă de apă caldă pe partea afectată a corpului dumneavoastră. Alternativ, încercați o baie caldă.

Analgezice

Analgezicele fără prescripție medicală, cum ar fi medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) și paracetamolul pot ajuta la ameliorarea simptomelor. Puteți cumpăra aceste analgezice din farmacii și supermarketuri, dar nu le luați în mod regulat fără sfatul medicului dumneavoastră de familie. Dacă luați regulat analgezice durerea poate dispărea, dar este posibil să continuați să faceți activitatea care vă provoacă simptomele fără să vă dați seama. Acest lucru ar putea agrava starea dumneavoastră de sănătate pe termen lung.

Tratamentul leziunilor prin efort repetitiv (RSI)

Fizioterapie

Dacă măsurile de prim-ajutor și orice schimbări pe care le faceți la locul de muncă nu vă ajută să vă îmbunătățiți simptomele, este posibil să aveți nevoie să consultați un fizioterapeut. Acesta vă va arăta cum să vă odihniți corpul pentru a vă ușura durerea. De asemenea, vă va ajuta să întindeți și să întăriți mușchii afectați cu exerciții ușoare și sigure și să vă așezați sau să lucrați într-o poziție bună.

Injecții cu steroizi

Dacă alte tratamente nu au funcționat sau dacă aveți inflamație la un anumit tendon, medicul de familie vă poate sugera să faceți o injecție cu corticosteroizi.

Intervenție chirurgicală pentru RSI

În cazul în care medicul de familie suspectează că simptomele dumneavoastră sunt cauzate de o anumită afecțiune, cum ar fi sindromul de tunel carpian, acesta vă poate trimite la un chirurg specializat în acest domeniu.

Prevenirea leziunilor cauzate de eforturi repetitive (RSI)

Pentru a preveni RSI, încercați să vă limitați acțiunile repetitive, în special dacă acestea implică utilizarea de echipamente grele sau vibrații. De asemenea, va trebui să vă îmbunătățiți postura și mediul de lucru și să faceți pauze regulate. Angajatorii au obligația legală de a preveni RSI legate de muncă sau de a împiedica agravarea RSI existente. Acest lucru este prevăzut de Legea privind sănătatea și securitatea la locul de muncă etc. Act 1974 și Management of Health and Safety at Work Regulations 1999. Dacă folosiți un computer la locul de muncă, sunteți protejat de Regulamentul din 1992 privind sănătatea și siguranța (echipamente cu ecran de afișaj). Dacă nu luați măsuri, sindromul RSI se poate agrava atât de mult încât nu vă mai puteți face treaba cum trebuie. Cele mai multe leziuni sunt cauzate de o postură neadecvată, de lucrul într-un mod neobișnuit sau inconfortabil sau de lucrul cu echipamente grele. Angajatorul dumneavoastră ar trebui să efectueze o evaluare a riscurilor, urmărind modul în care lucrați și căutând posibile probleme. Este posibil ca acesta să facă următoarele schimbări:

• schimbarea stilului și mediului de lucru cât mai mult posibil din punct de vedere practic
• să vă pună la dispoziție echipamentul potrivit pentru a vă putea face treaba în siguranță
• să vă încurajeze să faceți pauze regulate și să plecați de la serviciu la timp